sâmbătă, 7 ianuarie 2012

Este a mea aceasta minune mică?

Pentru a vă familiariza cu familia despre care vorbim în acest articol, vă invităm să-i urmăriţi câteva secunde în video următor.



Ne aflam în salonul 205, după opt ore de la naşterea naturală a Maiei
“Cum vi se pare experienţa de mămică, după aceste ore care s-au scurs de la naştere?”
“Am încercat să nu îmi creez aşteptări, fiindcă am dorit să fie bine pentru mine şi copil, iar acum, că am născut, pot spune că a fost minunat!”
“Privesc  zămbind, această mamică, care îmi spunea despre naşterea ei că a fost minunată. Şi nu venisem să  scriu poveşti frumoase pentru mămici, chiar doream să cunosc particularităţile acestei mămici, ale acestui  cuplu, care părea atat de împlinit, după o experintă minunata ,dar consumatoare de resurse!”
Cum poţi spune despre o experienţă, care implica consum energetic, fizic , emoţional şi, nu în ultimul rând, durere, că a fost minunată?
Evident, se raporta numai la rezultatul final, fetiţa Maia, care dormea liniştită în patuţul ei.
Oare în câte experienţe din viata rămânem doar cu gustul fericirii, fără să ne amintim paşii grei prin care am trecut pentru a ajunge in acea fază?
Atmosfera de familie în salon: mama, tata, bunica si bunicul
“Am fost primita ca într-o familie, invitata să mă aşez, iar gazdele erau ei, cei de mai sus, încîntaţi fiind, să ne împărtăşească ce simt, ca părinţi şi mai ales, ca bunici.
Tatăl se aşeză pe pat în faţa mea, o prinse cu tandreţe pe proaspăta mămică de după umeri, pregătit să povestească despre experienţa lor.
A început să povestească cu inversunare despre un  anumit studiu, în care citise că femeile se recuperează mai uşor după naşterea naturală şi că oricât de pozitivă ar fi fost soţia lui, după o cezariană, nu ar fi avut psihicul pe care îl avea în acest moment.
“Era convingerea lui şi nu aş fi vrut să intrăm în polemici.”
Vorbiţi cu atata convingere, care este sursa ei?
Femeia este lăsată de Dumnezeu să nască. Femeile au fost extraordinar de puternice în toată istoria omenirii. Ele au trecut singure prin războaie, având gija de copii, de casă, născând copii.
Să inteleg că, în zilele noastre, femeile şi-au pierdut puterea?
Nu. Poate a fost uşor redirecţionată către cariera, latura financiară, iar latura maternă a fost discret trecută în plan secund. Aceasta este evoluţia în societate.
Pentru mine, soţia mea este o femeie puternica
Ştie să fie EA, ştie să spună ce vrea, să facă ce vrea, în orice circumstanţă, să fie independentă.

Ce factori au contribuit în alegerea dvs?
Mama: Nu am ales, nici măcar nu am luat în considerare o alta varianta de naştere.
Sunt puţin contrariată că, acum, în societatea noastră, o femeie care naşte, este considerată eroină, iar prietenii mei nu înţelegeau de ce aleg să nasc natural, fără să am în vedere măcar, epidurala.
Tata: Am gândit că voi fi alături de ea, indifferent de alegerea ei, fiindcă suferinta va face parte din experienţa ei, nu eu trec prin naştere. Aşa cum spunea şi  soţia mea, aceasta convingere a venit din interior, ceea ce a simţit ea în legătură cu această alegere, am simţit atât eu cât şi părinţii noştri.
Părinţii dvs v-au susţinut în această alegere?
Mama mea, care a născut de trei ori natural, a vorbit foarte frumos despre naşterile ei.
…………………………………………………………………………………
De pe pat, proaspăta bunica, zâmbitoare ne spune:
“Fiecare experienţă negativă am transformat-o într-una pozitivă.
 Şi i-am susţinut în alegerea de a naşte natural, naşterea unui bebeluş am asociat-o cu naşterea fluturelui de mătase.”
Povestea fluturelui de mătase
Povestea fluturelui de mătase este interesantă, fiindca el trece prin mai multe faze: ou-larvă-cocon cu crisalidă-fluture de mătase.
Într-o zi un copil, care era nerăbdător să vadă fluturele care va ieşi din cocon, s-a gândit sa îl ajute  şi i-a desfăcut usor crisalida. Fluturele a ieşit, dar nu ştia să zboare şi i-a fost greu să se adapteze.
Esenţa poveştii: trecerea prin toate aceste faze ale fluturelui îl ajută pe acesta să se pregătească pentru viaţa la aer, să devină cu adevărat, puternic.
Sunteţi din Bucureşti, de ce Maternitatea Isis ?
Sora mea a născut în această vară aici. Ştim despre maternitate de la cursurile de pregatire pentru naştere pe care le-am făcut la Centrul Motherhood din Bucureşti.
Tatăl: Sunt foarte încântat de ceea ce am învăţat la curs, aş fi spus că e natural să o susţin pe soţia mea în timpul travaliului, că voi şti ce trebuie să fac, dar am învăţat cât de important este suportul soţului la naştere, să nu fiu insistent, agasant şi, în principal, să îi respect dorinţele.
Apoi, mă luau fiorii numai la gândul că voi ţine în braţe acea mică faptură care era în pântecele soţiei mele, iar la curs am realizat că nu este atât de fragilă, ca este natural să am grijă de ea, fără să am emoţii.
Mama: Cursul mi-a dat putere să trec peste travaliu, să nasc, să ajung să îmi ţin în braţe fetiţa, fiindcă acum, după aceste ore scurse de la naştere, pot spune că nu a fost uşor!
Când s-a declanşat travaliul?
Eram în Bucureşti cănd am început să pierd dopul gelatinos. Atunci am sunat părinţii, care au fost alături de noi şi am venit împreună la Isis. Am ajuns la doua dimineaţa şi în urma controlului medicului, am fost sfatuiţi să mai stăm acasă, dar sa fim atenţi că, în curând se va declanşa travaliul.
Am rămas acasă până pe data de 31 decembrie, cand simţeam că nu mai am stare. Am făcut tot ce se putea pentru a grăbi instalarea contracţiilor, dar intrasem într-o stare de agitaţie şi mi-am spus că este timpul să plecăm la Isis, fără să simt vreo durere.
Ne-a întâmpinat Claudia, moaşa, care ulterior, a stat alături de noi
Era seara de Revelion, chiar nu puteam să stau acasă, simţeam că este timpul să se întâmple ceva.
Eram convinsă că, dacă vom sta acolo, mă voi simţi în siguranţa, spre deosebire de casa prietenilor noştri, dar când medicul de gardă, dr. Dumitru Loredana, ne-a efectuat primul control, s-a rupt apa.
Cum ai perceput durerea?
Am simţit o durere atipica, nu a fost aşa cum mă aşteptam. La un moment dat am fost dezamăgita fiindcă mă aşteptam ca dilataţia să progreseze mai repede.
Chiar am zis că nu mai pot, fiindcă de câteva ore aveam durere, iar eu aveam dilataţie tot trei. Atunci a fost anunţat medicul cu care urma să nasc, dr. Zaher Mohamed, care m-a informat că am dilaţie şapte, iar in scurt timp urma să nasc.
Am rămas surprinsă, deoarece eu doream să îl rog să îmi instaleze “epidurala”, fiindcă durerile erau atat de intense!
Dr. Zaher mi-a schimbat decizia
Faptul că doctorul m-a asigurat că voi naşte în doua ore, mi-a dat încredere, mi-a oferit siguranţa, în felul acesta mi-a dat putere să rezist până la capat.
A fost momentul în care am intrat in apa. Într-adevăr, aşa cum citisem, am simţit cum durerile s-au diminuat, contracţiile le-am perceput că au scăzut în intensitate.
După puţin timp, după ce am intrat în apă, am avut dilataţie completă şi medicul m-a anunţat că este timpul să împing.
Ai intrat într-o stare speciala în apa? Relaxare totală, detaşare de spaţiu?
De multe ori, atunci când gravidele simt efectul relaxant al apei, intra într-o stare specială, noi o numim –transa, când nu conteaza locul, timpul, persoanele care sunt în jurul lor. Este modul lor instinctiv de a se proteja de durerea puternică a contracţiilor şi simt nevoia de singurătate, linişte, semiîntuneric. Multe dintre femei, chiar pot aţipi câteva secunde.
În acele momente, emisfera dreapta a creirului este cea care domină. Emisfera dreaptă este răspunzatoare de comportamentele instinctive, iar cea stângă este cea în care este implicată raţiunea, cunoaşterea.
Femeile, instinctiv, ştiu să nască
Ce le împiedică pe femeile din ziua de azi să nască, să finalizeze un travaliu pe care şi l-au dorit? Faptul că emisfera stânga, prin dezvoltarea cunoşterii, aduce multe informaţii, care pot fi negative şi induc femeii, ideea de pericol. Atunci ea se va retrage, precum mamiferele şi va aştepta să se liniştească, pentru a prelua controlul emisfera dreaptă.
Însa, în zilele noastre, pentru travaliile întrerupte cu o cezariană, este valabil lanţul:
Emisfera stângă-cunoaşterea negativă-pericol-stagnarea dilataţiei-diminuarea sau accentuarea bătăilor inimioarei bebeluşului-operaţie cezariană, pentru a-i oferi siguranţa bebeluşului
Revenim la noptea dintre ani
Mama continua povestea:
În general, mă înconjor de oameni în care am încredere. Medicul meu din Bucureşti mi-a spus că:
“Dacă ai luat hotărârea de a naşte natural, nu te mai întoarce! Nu asculta părerile şi sfaturile negative ale celor din jur!” Şi asta am făcut!
Iar despre medicul din maternitatea Isis
Când am fost la primul control, a reuşit să îmi inspire încrederea totala, încât mi-am spus:
“El este!”
Când am văzut că travaliul meu se apropia de sfârsit, aşa cum prevăzuse dr. Zaher, eram atenta la tot ceea ce îmi spunea dumnealui. Nimeni şi nimic nu mai conta in jur. Eram centrata pe reacţiile lui. Eram convinsă ca nu vrea decât să mă ajute. Avea un mod aparte de a mă încuraja, mă simţeam ca o eleva conştiincioasă şi în puţin timp, am reuşit!
Mi-a spus cum sa respir, cum sa împing, cât de mult să îmi ţin respiraţia, iar în tot acest timp, lângă mine a fost soţul meu, care m-a încurajat şi Claudia, care, de asemenea mi-a inspirat siguranţa, chiar dacă îmi părea tânără, avea o voce blânda, dar fermă. Mi-a creat acea impresie-ştie ce face-merg pe mâna ei!
Este a mea aceasta minune mică?
Imediat dupa ce s-a născut, a făcut câteva mişcări prin apă, după care mi-a aşezat-o pe piept.
Nu-mi venea să cred că minunea aceea mică este a mea, că a stat în interiorul meu, că sunt mama, că am un copil!
Ce simţi acum şi ce gânduri ai despre alăptare?
Acum mă simt linistită şi fericită, iar alăptarea va fi uşoară, fiindcă am facut cursurile, am citit mult, am experienţa surorii mele. Nu vom fi pariţii care vom creşte copilul într-un cocon, ci ne gândim că dacă vom fi noi liniştiţi, aşa va fi şi fata noastră. Dacă noi ne stresăm şi avem emoţii, aşa va fi şi ea.
Noi suntem calmi, iar părinţii ne-au fost model, credem că, la rândul nostru, vom fi părinţi buni.
        Sfaturi pentru părinţi:
·         Dacă crezi că, lucrurile vor fi grele, aşa le vei avea, iar alăptarea va fi dificilă, cu tendinţa de a renunţa în scurt timp şi creşterea bebeluşului va fi presărată de momente împovărătoare
·         Dacă crezi că, va fi dificil, dar interesant de trecut, vei reuşi să ai o experienta mulţumitoare, aşa cum ai inticipat.
·         Dar dacă crezi că, ai resurse să treci printr-o experienţă grea, pe care o vei depăţi pas cu pas, iar la final, vei avea sentimentul de satisfacţie, de control, vei ramâne cu acest gust şi în timpul alăptării, cât şi în paşii următori ai creşterii şi educării copilului tău

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu