Suntem impresionati atunci cand vedem femei insarcinate, le oferim locul nostru dintr-o incapere sau dintr-un mijloc de tranport, deschidem usa cu elan daca simtim ca putem ajuta.
Femeia care poarta un copil are mirajul ei, iar alaturi de bucuria pe care si-o poarta cu demnitate, adesea femeia insarcinata trezeste in noi sentimentele propriei sarcini, sentimentele barbatului care a a fost alaturi de sotia sa atunci cand i-a purtat primul sau urmatorii copii, iar pentru tineri, femeia insarcinata inspira respect, sentiment de protectie, iar o familie nou formata, o tanara prospat devenita femeie va visa cum va fi atunci cand va purta propria fericire.
Oferim sfaturi?
Cand intr-un grup de femei apare o femeie incantata de transformarile trupului ei, intotdeauna discutiile sfarsesc cu povesti despre nastere, alaptare si cresterea copilului. Cand intrebam gravidele daca isi doresc sa auda aceste povesti ale experientei tranzitiei altor femei, multe dintre ele ne relateaza ca aceste sfaturi sunt bune, insa adesea cele care au conotatie negativa nu fac decat sa le trezeasca sentimente de panica, frica.
Experiente diferite, trairi diferite
Oare tinerele sau batranele mame isi doresc sa le induca starea de panica? Considerati ca in spatele sentimentului de protectie, a induiosarii pe care o trezesc, ar dori cineva sa le intristeze?
Nicigand, dragele noastre!
Femeile se raporteaza la propria experienta a nasterii, a cresterii micutului, a tot ceea ce a insemnat devenirea sa ca mama. Sunt amintiri pe care le poarta cu ele o viata si vor vorbi continuu despre ele fiindca fac parte dintr-o etapa pentru care suntem construite, fizic, emotional si spiritual. O batrana va povesti despre nasterile ei chiar de sute de ori in propria-i viata, iar daca amintirea ei va fi una placuta, va fi preluata de fiica sa, nepoata sau chiar stranepoata sa.
Femeia uita durerile nasterii. Ea isi transforma experienta initiala, una dureroasa ar spune cele care nu au trecut prin ea, in una frumoasa.
Ce le face pe aceste femei sa uite? Sa se incarce numai cu amintiri placute?
O mica privire in trecutul nasterilor noastre
Femeile care au depasit varsta de opt zeci de ani, povestesc cu duiosie despre nasterile lor, cu impacare, cu multe sfaturi pozitive, considerand ca durerea este trecatoare sau dau o importanta minima durerii. Trecerea prin viata poate da o nota de intelepciune oricarei relatari a unei bunici dragi, dar sa ne amintim de componenta psihica a bunicii, dar nu in ultimul rand si de cea fizica.
Bunica stia ca ea va da nastere pruncilor, ca aceasta este menirea ei si o facea cu intelepciune, cu deminitate. Ea nu avea de ales, nu avea timp sa se bucure de sentimentele sarcinilor prin care a trecut, fiindca sarcina de a curata casa, de a asigura mancarea sotului si familiei sale de baza, reprezentand parinti, socrii, era mult mai importanta. Bunica era activa acum saizeci de ani timpul fizic ii era ocupat cu indeletniciri in jurul casei, ba chiar bucatica de pamant de la marginea satului, ceea ce ii permitea sa ii tina mintea ocupata, sa aiba linistea sau agitatia ca a terminat o sarcina agricola sau casnica.
Factorul psihologic nu era atat de preganant in tot ceea ce insemna nastere, alaptare, ingrijirea si educarea micutilor, erau regulile bunei credinte, regulile "Bunului Dumnezeu", cum imi relata o batrana careia incepusem sa ii vorbesc despre influenta primilor pasi ai copilariei in dezvoltarea ulteriora a adultului.
Femeile care au nascut acum patruzeci de ani
Din acest moment, am simtit ca se schimba perceptia femeii despre nastere, incep povestile despre nasterile dureroase, despre regretul ca nu a putut face o cezariana, despre problemele in alaptare.
Decodificand mesajul trist pe care-l transmit aceste mame proaspetelor femei fericite ca-si poarta copilul, am gasit in urma lor experiente cu cadre medicale in medii spitalicesti. Au ramas amintiri nesterse in trecutul acestor mame cu moase, medici, asistente, ingrijitoare, infirmiere.
Nasterea se mutase in spitalNumarul nasterilor crescuse considerabil intr-un sistem sanitar care functiona intial, apoi abundenta nasterilor l-a determinat sa functioneze ca un ceas, adesea poate fara sentimente. Femeia era un mecanism perfect sau imperfect care venea sa nasca si o putea face sau nu. Atunci interventiile medicale ajutau femeia. In sufletul femeii s-a nascut ideea, izolata intr-un salon sau alaturi de alte femei care isi asteptau in dureri pruncul pe lume, ca spitalul trebuie sa ajute femeia sa nasca, sa faca "ceva". Rezerve, saloane pline de femei care asteptau creau o stare de agitatie, o conotatie negativa a mediului nasterii, a nasterii care trebuia sa vina o data! Si femeia stia ca se putea termina mai repede si mai usor...Cum?
Cu o cezariana, fiindca "sigur se intampa ceva daca am stat douazeci si patru de ore in dureri, dar mi-au facut cezariana numai cand au vazut ca nu mai pot..."
Aceasta este perceptia multora dintre mamele noastre, care aveau sentimentul de neincredere, care se lasau impresionate de durerea femeilor care-si purtau durerea cu stoicism sau disperare intr-o sala de travaliu prea aglomerata. Considerau ca acea femeie care a fost retrasa din grupul lor si dusa catre o cezariana, este o fericita fiindca i-a fost scurtata durerea.
Mamele noastre dragi ne pot indruma cu usurinta sa alegem "o cezariana" si sa ne putem simti binecuvantate, sa putem alege sa alimentam copilul cu lapte praf, fiindca ele nu au avut aceasta posibilitate si este normal sa le intelegem: istoria se scrie o data cu trecerea noastra prin viata, iar noi putem fi victime, luptatori sau invingatori.
Cum ne-a schimbat pe noi, femeile, istoria?
Dragele noastre mamici, femei care veti naste, istoria ne-a indepartat de instinctele materne, ne-a indus sentimentul de frica, de anormal atunci cand percepem durere! Evolutia ne-a dezvoltat medicina, psihologia si atat de mult ne-a dezvoltat patologia sarcinii si a nasterii. Ne axam de multe ori numai pe experientele negative, consideram ca sarcina este numai un procesc medical si dorim sa se sfarseasca cu bine, iar cezariana este un act medical sigur.
De ce are nevoie femeia care naste din ziua de astazi?
- sa fie fericita, sa se bucure de sarcina ei alaturi de partenerul ei si intreaga familie
- sa nu fie receptiva la povestile triste ale altor femei daca simte ca acestea o impovareaza, iar daca simte ca are nevoie de ele pentru a-si depasi straile de panica, sa aiba si o interpretare medicala a acestor povesti oferite de un cadru specializat
- sa aiba incredere in instinctele sale
- sa se lase purtata de dragoste, de credinta
Cat de important este
mediul nasterii?
- sa ii ofere siguranta actului medical
- sa poata fi insotita de familie
- sa aiba posibilitatea sa aleaga modul in care va naste
- sa ii ofere confortul mental si material pentru a nu fi distrasa de alti factori negativi
- sa aiba sprijinul cadrelor medicale si posibilitatea accesului la o informatie valabila
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu