Acasa, la Isis Constanta

„Dar tu de ce te mai duci la Constanţa? Gata, ai născut, copilul e bine, ce treabă mai ai cu maternitatea aia?”. Îmi privesc blocată prietena şi o lămuresc cum pot eu de bine: „Ştii, eu nu mă duc la Constanţa. EU MĂ ÎNTORC ACASĂ”.

http://isisconstanta.blogspot.ro/2011/03/nasterea-fost-doar-primul-pas-m-au.html

Eveniment o nastere prietenoasa

Mă întorc la ISIS ori de câte ori apare ocazia. Da, pentru cine nu ştie cum începe viaţa unei familii într-o maternitate privată, este greu de imaginat că vrei să te reîntâlneşti cu spitalul, cu medicii, cu asistentele.

Pentru că nu întâlneşti pasiunea pentru medicină la tot pasul. Pentru că pentru mine, pentru soţul meu, a o naşte pe Cristina nu a reprezentat decât primul pas. Câte nu mai sunt de aflat. De câtă informaţie mai am nevoie. De nu aş fi pentru „ei” doar o străină din Galaţi.

Şi nu sunt. Şi fabulosul medic Mohamed Zaher, cel care a ştiut să imprime ISIS-ului spiritul său umanitar, unul dintre oamenii care ştiu să rămână simpli în ciuda faptului extraordinar care le traversează întruna viaţa – medicul Zaher este cel pe care îl regăsesc mereu la Constanţa. Cunoscându-mă. Salutându-mă. Pe mine şi pe alte zeci de mămici. Niciuna străină. Niciuna uitată.

Naşterea prietenoasă – concept constănţean

Desfăşurată într-unul dintre elegantele hoteluri din Mamaia, conferinţa „ISIS – o naştere prietenoasă” (3 iunie 2012) reuneşte la Constanţa nume grele ale medicinii: Prof. Univ. Dr. Nicolae Suciu (maternitatea Polizu); Prof. Univ. Dr. Vlad Tica – Vicepreşedinte al Asociaţiei Europene a Medicilor de Spital; Dr. Ecaterina Stativă – Programul Naţional de Sănătate Nr. 5 – Sănătatea femeii şi a copilului.

Temele discuţiilor – perfecte pentru noi, comunitatea femeilor care oricât ştim despre naştere, copii, perioada de graviditate, alăptare, contactul piele pe piele al mamei şi nou-născutului, nutriţie, cezariană, naştere naturală, naştere în apă – tot ni se pare că ştim prea puţin.

NVDC – Naşterea Vaginală După Operaţia Cezariană

Curiozitatea m-a făcut să o întreb (cu ceva timp în urmă) pe o doctoriţă de specialitate din Galaţi dacă pot naşte vaginal după operaţia cezariană. Nici nu a respirat, că mi-a şi răspuns: „NU. Este imposibil”. Mi-a venit să râd.

NVDC (tema seminarului ţinut de medicul constănţean Vlad Tica) este o practică cât se poate de normală – în anumite condiţii -, pentru cine îşi doreşte aşa ceva. Americanii practică NVDC la scară largă, europenii încearcă şi ei, numai la Galaţi înseamnă să fii lovit în cap dacă pui problema.

Cezariană la cerere

Am născut prin cezariană la cerere, o practică încă neacceptată în spitalele publice (asta neînsemnând că nu este şi folosită). Sunt într-atât de mulţumită de cezariana mea, încât una dintre cele două întrebări adresate doctorul Vlad Tica a fost câte asemenea operaţii pot să fac.

„Un medic obstetrician şi-a operat propria soţie de opt ori, dar acesta este un număr de Guiness Book. Eu recomand maxim trei cezariene”, mi-a răspuns zâmbind medicul.

Din nou ACASĂ

Acum câteva zile, am pus din nou piciorul, după un an şi trei luni, în camera 204. Camera noastră, în care în martie 2011 am locuit şapte zile. Primele şapte zile – ale mele şi ale lui Cristi – împreună cu Cristina, fetiţa noastră, venită pe lume la ISIS.

Zilele în care am învăţat să fim familie. Zilele în care, înconjurată de o atenţie şi un devotament depăşind graniţele actului medical, am fost copleşitor de fericită.

Timp

Intru în 204 şi rămân fără nici un dram de control, doar captivă în timp, în locul în care totul este la fel – pătuţul cu geam al Cristinei, chiuveta în care o spălam ţinând-o doar într-o mână, tabloul de pe perete.

„Plângeam ca la filmele indiene. Cred că am speriat-o pe domnişoara infirmieră”, mă confesez prietenei mele, Liliana Tudose, consilier Lamaze şi OM din ISIS. Liliana zâmbeşte

Poveşti din spital

Nu aş fi plecat din Galaţi dacă am fi avut şi noi o astfel de maternitate-concept. În schimb aveam numai poveşti horror, poveşti ale prietenelor mele cărora li se făcuse cezariană numai după ce se dăduseră cu capul de calorifer de durere.

Poveşti despre operaţii infectate şi chiuretate timp de luni de zile după naştere. Poveşti cu saloane murdare şi halate înnegrite de vizitatori. Poveşti cu tătici care nu au voie să-şi vadă propriul copil.

Poveşti despre proaspete mămici cărora nimeni nu le dădea un sfat (la ora 23,30, în luna septembrie, când Cristina avea şase luni, sunam – prima oară de la plecarea din martie – la doctorita neonatolog Magdalena Oprea, de la ISIS. Copilul scădea în greutate din cauza diareei, iar noi nu mai găseam remedii, după mai mult de 24 de ore de scaune lichide. După 25 de minute de convorbire cu doamna Oprea – un om şi un medic a cărui omenie îmi va umple mereu inima de recunoştinţă – îi pregăteam copilului remediul cu ce aveam prin casă – brânză telemea şi morcov. Şi scaunele lichide s-au oprit).

Şi aici, şi aici

De născut putem naşte oriunde. Mame nu ne învaţă o maternitate sau alta să fim. Ne iubim copilul pentru că aşa este firesc. Dar faptul de a fi primitivi, abrutizaţi în actul medical, în maniere, în îngrijirea mamei şi a nou-născutului – acestea nu sunt lucruri pe care trebuie să le înghiţim pe nemestecate. Se poate şi altfel – şi nu doar banii fac diferenţa.

Poate că miracolele nu se termină la ISIS, Constanţa. Poate că bucuria de a aduce un prunc pe lume poate fi întreagă şi prin răsfăţarea mamei. Poate dacă ne pasă mai mult de noi şi de ai noştri, atunci şi altora le va păsa de ei.

Şşşşt, la 204 perdelele se umplu de aer şi de mare. Din pătuţul ei, Cristina licăreşte primul zâmbet, iar noi trăim în particule de fericire. De aer. De mare. De mereu.

Nasterea, alaptarea mai mult decat un act medical

Ce ne-a inspirat?

Pentru a stabili standarde de calitate, forurile mondiale din domeniul nasterii si alaptarii au creat doua initiative de ingrijiri acordate gravidei si nou nascutului in maternitati. Acestea sunt cunoscute sub numele de Iniativa  “Mother friendly” si Initiativa “Baby friendly”.

Acestea  notiuni noi in Romania dar adoptate in alte tari, au fost stabilite ca standarde de calitate pentru maternitati.

Iniativa pentru mama si bebelus in maternitati

Initiativa “Baby friendly” cunoscuta déjà in Romania ca programul “Spital prieten al copilului” este o atestare déjà ravnita de maternitati fiindca demonstreaza faptul ca practicile din maternitati incurajeaza alaptarea.

Nasterea prietenoasa imbina cele doua proiecte

Maternitatea Isis a fost desemnata in noiembrie 2010 prima maternitate privata din tara care a obtinut cu usurinta aceasta certificare.

Dar despre initiativa, “Spital prieten al mamei” inca nu s-a auzit in Romania. Sunt planuri realizate la nivel national pentru a dezvolta un program in colaborare cu Ministerul Sanatatii, iar acesta, in acest moment, exista doar in faza de proiect.

Termenul de “Nastere prietenoasa” a fost ales pentru a imbina cele doua proiecte destinate mamei si copilului, fiindca in maternitatea Isis nu exista aceasta separare, ei sunt tratati ca un tot-echipa de neonatologie colaboreaza strans cu echipa de obstetrica in bebeficiul mamei, copilului si familiei.

Nasterea si travaliul, inseamna mai mult decat un act medical

 Studiile au demonstrat ca travaliul si nasterea pot decurge conform planului naturii daca gravida este respectata din punct de vedere afectiv. De aceea sistemul sanitar din maternitatile din Romania incearca a se mula dupa dorintele gravidei.

 Maternitatea Isis a reusit sa deschida drumuri si poate fi un etalon al unei nasteri prietenoase.

Principiile unei nasteri prietenoase pentru mama si copil

Vom enumera in randurile urmatoare factorii care influenteaza evolutia  travaliului si a nasterii:

1.       Mediul nasterii

Locul in care gravida alege sa nasca trebuie sa ii asigure sentimentul de siguranta, posibilitatea de a se miste liber, posibilitatea de a vea o persoana apropiata alaturi de ea.

2.       Siguranta nasterii

Gravida sa aiba incredere in medicul cu care naste, in personalul medical in acest fel I se asigura in principal, confortul mental.

3.       Respectarea nevoilor gravidei

Aceasta va fi tratata in functie de nevoile culturale, emotionale, nivelul de educatie, gradul de apartenenta la un grup.

4.       Prezenta partenerului si/sau a unei persoane de sprijin

(doula-insotitor de nastere profesionist) in timpul travaliului, nasterii si in zilele imediat urmatoare nasterii bebelusului.

Femeia care naste ,daca este sustinuta emotional, daca alaturi de ea se afla o persoana care sa o sustina, aceasta va simti ca travaliul este o experienta prin care va trece pentru a avea cat mai repede bebelusul in brate, si nu o experienta traumatizanta.

5.       Libertatea de miscare in timpul travaliului

Miscarea in timpul contractiilor si in pauzele dintre acestea, contribuie la scurtarea travaliului si va scadea perceptia asupra durerii. Daca o gravida este libera sa se miste, ea va alege instinctiv pozitiile in care intensitatea durerii se reduce.

6.       Consimtamantul informat

Pentru fiecare manevra medicala, gravida va fi informata, avand posibilitatea sa accepte sau sa refuze anumite interventii sau procedure terapeutice.

7.       Libertatea de a alege pozitia de nastere-expulzie

Cea mai uzitata pozitie de nastere este cea in pozitie culcat, pe masa gineologica. Gravidei sa i se ofere posibilitatea sa aleaga si alte pozitii de nastere decat cea clasica (“in sezut”, “pe vine”, “in patru labe”).

8.       Evitarea interventiilor de rutina

Evitarea inducerii travaliului fara motiv medical, a ruperii precoce a membranelor,a  impingerii  directionate, a  epiziotomiei de rutina.

9.       Contactul imediat al bebelusului cu abdomenul mamei

Bebelusul imediat dupa nastere sa fie asezat pe abdomenul sau pieptul mamei. In felul acesta bebelusul va percepe tranzitia la viata extrauterina mai lenta iar startul alaptarii va fi unul foarte bun.

10.   Intarzierea pensarii cordonului ombilical

Bebelusul cand se naste va primi sange oxigenat prin cordonul ombilical de la mama sa. In felul acesta tranzitia ii va fi mai usoara.

11.   Initierea alaptarii imediat dupa nastere, prima jumatate de ora

Daca bebelusul este pus la san cat mai repede dupa nastere, se diminueaza sansele ca micutul sa aiba dificultati de prindere a sanului, iar secretia de lapte se va instala imediat sau mult mai repede decat daca nu ar fi supt in acel moment.

12.   Nedespartirea mamei de bebelus

Mama si copilul sunt un tot, au trait impreuna noua luni de zile, iar in primele ore, zile dupa nastere, pentru dezvoltarea emotionala a micutului, pentru dezvoltarea atasamentului  cat si pentru declansarea secretiei de lapte si mentinerea acesteia este important sa fie alaturi: mama si bebelus.

13.   Consiliere in alaptare

Alaptarea  nu inseamna numai alimentatia la san, ci presupune o relatie de dragoste intre mama si copil. Mama are emotii iar acestea sunt preluate de bebelus, de aceea mama care a nascut are nevoie de sprijin, incurajari ale profesionistilot si ale familiei.

 Toate aceste principii stau la baza constructiei unei nasteri si alaptari prietenoase.

Poveste nastere, "Cand se intoarce bebelusul?"

Isis si-a propus ca nasterea naturala sa fie abordata diferit in Romania

Sunt practici pe care le-am insusit inca de cand ne-am  infiintat, ca raspuns la dorintele femeilor ce veneau  sa nasca aici. Dupa care ne-am dorit ca aceste practici sa fie cunoscute in randul celor  care se adreseaza serviciilor medicale din Romania, astfel incat sa putem schimba perceptia femeii despre cultul nasterii in Romania.

Nasterea sa fie respect, practici medicale benefice pentru mama, copil, familie

“Isis, o nastere prietenoasa” prima editie  ne-a apropiat de  lumea celor care promoveaza drepturile femeii care naste. 

Ana Maita, presedinta  a Asociatiei mamepentrumame, una dintre femeile care a ales sa nasca acasa fiindca isi dorea o nastere la care sa participe sotul ei, sa adopte diferite pozitii in timpul travaliului, alta decat cea intinsa pe spate, a fost alaturi de noi in cadrul primei editii a seriei “Isis, o nastere prietenoasa” si sustine adoptarea  planului de nastere in cadrul tuturor maternitatilor, fie de stat sau particulare.

De ce aceasta introducere

Planul de nastere in Romania  este un act in care gravida isi expune dorintele cu privire la nastere, dar nu are nota juridica, iar scopul asociatiei mamepentrumame este de a-l implementa in cadrul tuturor maternitatilor.

 Iata prima gravida din Bucuresti trimisa de Ana Maita, care ni se adreseaza cu un astfel de plan de nastere, creat  conform practicilor din strainatate.

Prima vizita

Corina din Bucuresti ne viziteaza pentru a cunoaste maternitatea, pentru a stabili o relatie cu medicul cu care va naste si pentru a afla daca planul de nastere poate fi indeplinit in cadrul maternitatii noastre.

Era diferit acest plan? Pentru noi ca si institutie care promoveaza nasterea naturala, aceste practici nu erau diferite de cele pe care déjà le abordasem, insa forma in care ne era prezentat era putin diferita.

Corina isi dorea o nastere naturala, fara interventii medicamentoase. A luat legatura cu medicul, dupa care continuu a tinut legatura cu noi prin mijloacele noastre de comunicare on line ( facebook).

Emotii in ultim trimestru de sarcina

Cand mai avea zilele numerate pana la nastere, in urma  ultimului control la medicul ginecolog a aflat ca micutul lor bebelus (optase sa nu afle sexul micutei fiinte pe care o purta in pantec) nu adoptase inca pozitia de nastere.

Ce fac cele mai multe gravide in aceasta situatie?

Intra in panica. Gandul ca o nastere naturala nu mai poate avea loc nu le da pace. Traiesc cu teama ca li se intampla ceva micutului si se programeaza in subconstient ca nasterea va avea loc printr-o operatie cezariana.

In prezent nasterea nu mai este vazuta numai cu componenta sa medicala, ci un complex de factori in care cel afectiv are un rol important. Daca multe femei in astfel de situatii au nevoie de consiliere psihologica, de exercitii de relaxare pentru a intra intr-o stare speciala care sa ii permita bebelusului sa se miste liber pentru a se pozitiona conform planului naturii, Corina avea incredere in micutul ei. Stia ca va fi bine. In fiecare seara aloca un timp determinat, dialogului cu micutul sau, iar corpul ei ii permitea fatului aflat in pantec sa se miste conform instinctelor.

Cu cateva zile inainte de data probabila a nasterii, Corina a avut confirmarea de la medicul sau din Bucuresti, ca bebelusul a adoptat pozitia de nastere.

Pregatirea pentru nastere fara interventii medicamentoase

 In drumurile ei in interes de serviciu pe care le avea in afara tarii, si-a facut un bagaj de carti care i-au crescut increderea in capacitatea de a naste prin informatia medicala pe care a preluat-o, cat si prin descrierea ritualurilor ce aduc confortul psihologic pentru a avea o nastere naturala, fara interventii medicamentoase.

A urmat sedinte de pregatire a nasterii, de gimnastica a gravidei, si-a pregatit perineul pentru nastere, a intreabat  si a discutat cu multe femei din tara si nu numai, pentru a le intelege experienta nasterii  pentru a-si cladi asteptarile ei in legatura cu nasterea.

 A avut convingerea ca alegerea de a naste la Isis, este cea care ii va aduce indeplinirea planului de nastere.

Nasterea incepe cu drumul catre Constanta

S-a cazat intr-una din pensiunile din apropierea maternitatii care i-a oferit confortul si meniul natural pe care si-l dorea. Travaliul ei putea sa inceapa oricand. Medicul sau a sfatuit-o sa ramana in Constanta in momentul in care au aparut modificari la nivelul colului uterin, semn ca  travaliul sau putea incepe in cateva ore sa cateva zile. Timp de o saptamana a ramas sa admire Constanta in prag de sezon estival.

Primele contractii

Chiar daca primele contractii pareau ca se instaleaza, ii schimbau programul de somn, ele nu erau regulate. Stia ca aceste contractii  pot dura cateva zile, ca fac parte din faza pregatitoare pentru debutul travaliului. Somnul ii era interupt, dar avea acea stare speciala: avea incredere in corpul ei si in micut care se afla in armonie perfecta cu starea ei.

Travaliul debuteaza

Ruperea membranelor amniotice, contractiile cu caracter progresiv au determinat-o sa se indrepte catre clinica. Isi programase ca langa ea in timpul travaliului, sa fie o persoana care sa o sustina, sa aiba o legatura speciala cu ea, sa o sustina din punct de vedere afectiv, daca in timpul travaliului va pierde controlul. Avea planul scris si pentru aceasta situatie.

Si de aceasta data increderea ca lucrurile se vor desfasura conform celor stabilite de ea, a ajutat-o sa se incadreze in planul de nastere. Anamaria, era de serviciu. O cunoscuse la una dintre vizitele anterioare din cadrul maternitatii.

A avut un travaliu conform planului de nastere: fara interventii medicamentoase, adoptarea pozitiilor verticale, sustinere in timpul travaliului, intarzierea pensarii cordonului ombilical, nedespartirea bebelusului de mama si intarzierea primelor manevre care se efectueaza bebelusului-cantar si masuratori, iar prima alaptare a fost initiata imeiat dupa nastere.

In salon: micuta a stat nedespartita de mama ei, in contact cu tatal inca din primele ore de nastere, a stat in contact piele-piele pentru a favoriza instalarea secretiei de lapte, fara a se introduce un program de masa, decat cel dictat de instinctele fetitei proaspat nascute ce parea sa fie usor obosita dupa nastere.

Astazi, primim mesajul acesta pe siteul de socializare facebook:

 "Vroiam sa va spunem ca noi suntem bine, avem laptic sa mai dam la un bebe; ieri a venit pediatra si Olga a recuperat deja 200 g din cele pierdute dupa nastere;
Doarme bine, cel mai bine pe pieptul meu.
Cam atat de la noi, sper ca in cateva zile sa va pot trimite gandurile mele despre experienta nasterii si cateva poze.
Oricum, pana atunci transmit gandurile noastre bune si recunostinta pentru experienta naturala, frumoasa si netraumatizanta dlui Zaher, dnei Pelin, dnei Bucur, Anei Maria si Ionelei (sper ca i-am retinut corect numele), Lilianei si sper ca nu am uitat pe nimeni...a fost atat de intens si rapid ca nici nu imi e clar daca am nascut sau Olga a venit altfel pe lume."